Pregatim de cateva saptamani spectacolele pentru Craciun. Luati cu treaba, grabiti mereu intre programari, grafice si telefoane, am uitat ca, de fapt, noi il “nastem” pe Mos Craciun, ca spectacol, in fiecare an.
Imi pare rau ca o spun, dar am uitat starea aceea, “traditionala”, starea de pregatire. Ne-a acoperit de tot businessul, ce sa mai… Stiu, e gresit…
Dar azi, toti cati eram in sala ne-am intors acolo, in copilarie, la momentele de asteptare. Ca un facut, telefoanele, si sunt o multime aruncate peste tot prin birouri si atelier, au incetat sa mai sune (de asta ne-am dat seama mai tarziu). Ciudat cat de repede si firesc putem sa ne reinchipuim momentele in care altadata il asteptam pe Mos Craciun. Fiecare, scotand costumele, obiectele din spectacolele cu Mosul, am inceput sa povestim ce faceam cand eram mici… Toti ne miscam mainile prin cutiile cu accesorii, prin acele si ata de cusut, calcand cute lasate de anul care a trecut in costumele craciunitelor sau trecand inca o data prin textele din laptop… Dar cu gandurile eram in alta parte. Si, sigur, multi nici nu mai erau in camera cu noi. Fiecare isi astepta randul sa povesteasca despre cum credea el in Mos Craciun cand era mic sau cum a aparut pentru prima data indoiala, sau ce i s-a spus ca a facut cand l-a vazut prima data pe Mos Gerila, pentru unii dintre noi Nimeni nu a zis nimic despre cadouri sau despre dorintele de a primi un anumit obiect… Toti am descris stari pe care le-am si retrait azi, impreuna, aici, dar si fiecare in parte, in amintirea lui. Frumos! Am povestit pret de aproape o ora, care nu stiu cum a trecut. Dupa care vacarmul telefoanelor, foiala si murmurul replicilor din spectacole au izbucnit din nou.
We are back in business :))

A, sa nu uit. Azi am inventat ceva. Un mic dar de la noi. Un calendar wallpaper. E moca, e frumos, si mai avem … pentru inca 11 luni.

Azi, luna decembrie !

Click Dreapta -> Save
WideScreen
1920×1200
1680×1050
1440×900

Standard Resolution
1600×1200
1400×1050
1280×960
1152×864
1024×768

Trebuia sa o facem si pe asta: avem blog.
La cate se intampla pe aici, si cate “aventuri” traim in fiecare zi, de la atzele papusilor, pana la replici care ne obsedeaza mult dupa ce se termina spectacolele… Ce sa mai… Daca ar sta cineva sa ne filmeze toata ziua, ar iesi un film documentar de mare succes. Mereu spunem asta, cu filmatul… Sa va spun, asa, pe fuga, ce se petrece acum in companie. Se coase un cordon pentru burta mare (prea mare?) a lui Mos Craciun. Cordonul nu se va vedea, dar legea nescrisa de aici este ca totul sa fie ca si cum s-ar scoate la vedere pe scena oricand. Trebuie sa fim pregatiti pentru tot.
Se raspunde la mailurile care ne cer spectacole de Craciun.
Intr-un colt, se susoteste pe subiectul “cum e aia cerere de oferta? Iti cer eu ce imi oferi tu?” Evident, colegele mele glumesc linistite pentru ca stiu ca doar la usa distanta de ele, o minte stralucita :)) este prinsa intre “reply” si “excel” cu toate aranjamentele pentru petrecerile de Craciun.
“Dati radioul ala mai incet, va rog!”
Papusile de la Muzicantii din Bremen sunt bagate la loc in cutia lor. Cat sunt ele de agitate in timpul spectacolului si cat de linistite sunt acum. Parca sunt la bai, intr-o statiune plina cu pensionari carora nimeni nu le cere nimic. Stau tolanite, cu capetele sprijinite unul pe altul.
“Si cum ar trebuie sa sune anuntul asta de angajare?” Da, da… Avem si chestiunea asta in plan: sa ne cautam colegi noi. Emi are dreptate: daca omul are talent si nu are experienta, cum facem? Sa vina si sa spuna “bai, eu cred ca sunt bun de animator, ia sa va arat”. Maria, care vede ce scriu, imi zice ca, dupa parerea ei, cei mai multi o sa vina cu girafe facute din baloane. Se rade. Ne amintim de petrecerea de la ziua ei de nastere, cand i-am umplut biroul de girafe facute din baloane.
Trebuie sa ma opresc aici cu postarea asta. Urmeaza o mica discutie unde trebuie sa ne dam cu parerea ce o sa facem si cum o sa-i alegem pe cei care au chef sa devina clowni sau printzese… sau ce-o mai fi… Poate unii vor sa fie reni…

Cel putin o data pe saptamana, cineva de la Libelula o sa scrie pe blog. Abonati-va, sa nu pierdeti micul nostru “raport de activitate”.

Pa!

P.S. Inainte de sedintza-discutie, ma duc sa ii fac Mariei o girafa din baloane. :))))